Mai pufoasă ca o ţestoasă în prospopel

18:34

De mică mi-au plăcut animalele şi, ca orice copil, m-am gudurat pe lângă părinţi şi bunici, sperând la un căţeluş sau o pisicuţă pufoasă. Şi cum cine perseverează reuşeşte, în clasa a 8-a am reuşit să ajungem la un compromis: un animăluţ cuminte, drăgălaş şi care se poate plia uşor la viaţa în apartament - ţestoasa.

Tina când era pui

Am început cu o minunăţie de ţestoasă de Florida cu tâmple roşii, rudă cu ţestoasele ninja, pe care am numit-o Tina şi care îşi sărbătoreşte aniversarea a 8 ani de membră a familiei vara aceasta. Am mai avut două ţestoase cu tâmple galbene, ambele şi-au găsit între timp alte familii, Kathya şi Pepsi (pe care am numit-o aşa pentru că era agitată ca o sticlă de suc).

Pepsi - inocenţa din privire e înşelătoare

Kathya, deşi mai mică, era foarte mâncăcioasă, ceea ce făcea ca apa din bazin să se murdărească extrem de repede, astfel că Tina s-a trezit cu o conjuctivită foarte urâtă la un moment dat, alegându-se aşa şi cu o vizită dureroasă la veterinar şi un tratament cu cremă la nivelul ochilor, care i se lipiseră. Nevăzând mâncarea, nici nu se atingea de ea, iar Pepsi şi Kathya profitau de ocazie să hăpăie tot din acvariu. Aşa că m-am trezit eu, mamă a trei ţestoase, la 15 ani cât aveam atunci, să le pun la colţ, afară din acvariu, să se gândească la ce au făcut.
Kathya (stânga) şi Tina
Cu chiu, cu vai, după ce am reuşit să îi împing două bucăţele de peşte în gură Tinei, m-am trezit că mă muşcă ceva de picior - cine altcineva decât Pepsi? Dar eu, luată prin surprindere, m-am speriat atât de tare că am început să scutur din picior, iar biata ţestoasă s-a trezit aruncată la jumătate de metru distanţă.

Tina, cu ochii lipiţi de conjuctivită
Pentru că trebuia să îi aplic crema cu antibiotic, am scos-o pe Tina din acvariu, i-am făcut baie cu periuţa şi am învelit-o în prosopel, să stea cuminte până intră crema în ochi. M-am aşezat la birou şi am dat drumul la muzică, Tina, la mine în braţe, în prospopel, a început să dea din cap pe ritmul basului.

Mama îmi pregătise o felie de pâine prăjită cu cremă de brânză pufoasă, pe care am înfulecat-o imediat, fiind la fel de înfometată ca Pepsi, de care uitasem că e liber prin casă. Aşa că atunci când am dus farfuria goală în bucătărie, m-am împiedicat de ea şi era să îi scap farfuria în cap. Mai erau câteva firimituri, sunt sigură că atunci ar fi devenit şi ea fan brânză.


Poate că nu ar fi alegerea oricui în materie de animal, dar mie ţestoasa mea, Tina, mi se pare cea mai pufoasă şi îmbrăţişabilă atunci când o ţin în braţe, învelită în prosopel. Îi e poftă la tot ce mănânc, şi a gustat adesea clătite, pâine prăjită şi alte mâncăruri care în mod normal nu ar fi în meniul ei, dar pe care nu le-am găsit periculoase în urma cercetărilor mele. Poate îi voi găsi şi un prieten în promoţia de 5200 de pufoşenii de la brânză. Aceea ar fi cea mai pufoasă chestie: să ţii în braţe o ţestoasă în prosopel, care să ţină o ţestoasă de pluş în braţe, în timp ce tu savurezi cremă de brânză pufoasă Delaco.


Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2017

You Might Also Like

0 comentarii

Like us on Facebook