Follow Us @soratemplates

marți, 29 septembrie 2015

Recenzie: Vampirul de pe Strada Sforii de Sergiu Somesan


Vampirul de pe Strada Sforii

de

O serie de crime bizare zguduie din temelii liniștea Brașovului. Una după alta, trei tinere fete sunt ucise în centrul orașului, pe Strada Sforii, cea mai îngustă stradelă din estul Europei. Toate au fost omorâte în același fel: mușcate de gât și abandonate pe stradă. Cât erau în viață, pe cele trei fete le lega un singur punct comun: toate fuseseră virgine. Să fie vorba de un vampir? Sau este mâna unui ucigaș cu sânge rece care se ascunde sub masca unui vampir pentru a încurca urmele ce duc spre el? Criminaliștii din Brașov, ajutați de un ciudat trio de detectivi veniți din București, vor încerca din răsputeri să dea de capătul acestor întâmplări misterioase. Dacă vor izbuti sau nu, veți afla citind una din cele mai complexe narațiuni polițiste scrise la noi în ultimele decenii!
Sergiu Somesan s-a nascut pe 8 decembrie 1954 in orasul Reghin, Judetul Mures, Romania.
A urmat scoala primara in Teaca, judetul Bistrita-Nasaud si in Codlea, judetul Brasov. Liceul l-a inceput in Codlea si l-a terminat la Petrosani, unde a urmat trei ani cursurile Institutului de Mine din Petrosani.
Intre 1972 si 1990 a ocupat mai multe functii, in cele mai diverse domenii: – topograf la Mina Dalja in Petrosani , merceolog, tehnician, armurier, electronist, instructor la un club de radioamantori, profesor suplinitor ( limba si literatura Romana), director la Casa de Cultura a Sindicatelor din Codlea. Sergiu Somesan afirma despre aceasta perioada a vietii sale ca fiind foarte importanta in formarea sa ca scriitor si ca in proza sa se regaseste experienta acumultata in acesti ani “de cautare”.
Din 1990 pana in anul 2000 a ocupat mai multe functii in administratia publica locala, in cadrul Primariei Municipiului Codlea.



După ani de zile în care am evadat exclusiv în cărţi scrise de autori din afara ţării, am început anul acesta să mă îndrăgostesc din ce în ce mai tare de scriitorii români. Pentru asta, mă văd nevoită să îi mulţumesc domnului Sergiu Someşan, catalizatorul acestui eveniment. La trei ani după recenzarea cărţii Apocalipsa după Ceauşescu, am reluat colaborarea cu dânsul cum nu se poate mai frumos: un pachet cu toate cărţile publicate de dânsul până acum, dintre care am recenzat deja Să n-o săruţi pe Isabel şi URSSA, cu încă cinci cărţi pe lista de aşteptare. Poate şi mai satisfăcător decât lecturarea unor cărţi excepţionale este faptul că am reuşit să aduc în atenţie acest autor, în sfârşit apreciat aşa cum merită. 
 
Să revin, totuşi, la Vampirul de pe Strada Sforii, prima carte poliţistă scrisă de Sergiu Someşan, din câte ştiu. Trebuie să recunosc, încă de când am văzut că urmează să apară, m-am îndrăgostit de copertă, de al cărei design încă sunt teribil de încântată. Mai că îmi pare rău că se vede doar cotorul din bibliotecă. Din fericire, conţinutul este la fel de misterios, presărat cu umor, ironie şi personaje pe cât de ciudate, pe atât de simpatice.

Strada Sforii, cea mai îngustă stradelă din estul Europei, este locul unde două fetiţe şi un băieţel din clasa a treia găsesc într-o dimineaţă cadavrul golit de sânge al unei tinere femei. Cazul este preluat de o echipă de poliţişti locali: comisarul şef Vasile Câmpeanu şi subinspectorul Alina Dăciulescu, conduşi de inspectorul principal Ovidiu Brumaru, un tip enigmatic transferat de la Bucureşti după ce făcuse un curs de jumătate de an la FBI. Acesta intuieşte în mod corect că victima, despre care se confirmă că era virgină, va fi doar prima dintr-o serie de crime. Tot ce ţine de această crimă este simbolic, iar numai înţelegând gândirea ucigaşului îl vor putea prinde. Acestor personaje li se adaugă un trio de ciudaţi din Bucureşti, detectivi particulari: Malamutul, Pisica şi Spiridon sau, mai bine zis, sarea şi piperul anchetei.

Parcă luând puţin în râs stilul american de rezolvare a crimelor, lui Sergiu Someşan i se potriveşte ca turnat genul poliţist. Personajele cel puţin interesante contribuie la farmecul cărţii, crima în sine nefiind una extrem de complicată. Totuşi, există şi un element fantastic care te lasă puţin sub semnul întrebării. Tot ce pot să sper este ca Vampirul de pe Strada Sforii să fie doar primul roman dintr-o lungă serie cu aceste personaje. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu