Aripi de uitare

Mă îndrept cu repeziciune de sfârșitul anului școlar și am reușit să găsesc o umbră de inspirație pe care nu am irosit-o și am făcut o mică rimă, poezie sau cum vreți voi să o numiți. Odată cu trecerea timpului aș vrea să o revizuiesc, fiindcă e incompletă și mai sunt încă multe de adăugat pe această temă. Deocamdată, sper că vă mulțumiți cu atât. Sincere mulțumiri, Vanilla M/Adela C.

Aripi de uitare

Voi zbura spre cerul îndepărtat,

Aflând calea pe care să apuc.

Îmi voi găsi zâmbetul de mult uitat

În profunzimea unui amurg.




Pustietatea ce mă înconjura...

Am învățat să ignor

Răutatea voastră și ura

Și să-mi dau drumul în zbor.




Cruda realitate nu mă poate trezi

Până și gravitatea o voi uimi

Când îmi voi găsi

Aripile pline de dorințe.

You Might Also Like

4 comentarii

  1. :X E superba poezia :X. I love it.
    Se vede ca ai talent si sper sa mai compui si alte poezii la fel de frumoase ca aceasta. Poate intr-o iti vom vedea numele scris pe un volum de poezii... :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Foarte bun. sper ca si continuarea sa fie la fel de buna doar sa nu o faci mai lunga ca Luceafarul :P. Ai talent mare ;) eu am talent la povestit :> succes si spor in continuare ;)

    RăspundețiȘtergere
  3. Hey, nice, I like it :3
    You're getting better and better, sys. Congrats!

    RăspundețiȘtergere
  4. Foarte reusita. Felicitari!

    RăspundețiȘtergere

Comments