,,Sunt un urs de pluș fermecat de către un vrăjitor fără inimă și nevoit să îmi trăiesc viața pe Pământ drept om. Scriu cărți pentru copii."

(K.J. Mecklenfeld)

Dragi pufoşi şi pufoase, recent am avut ocazia să aflu povestea lui Hendrik de Mol, un băieţel căruia i-a fost răpit spiritul de aventură din cauza unei boli de care suferă, care îl face să se teamă de spaţiile deschise. Totuşi, el va ajunge să călătorească în spaţiu şi să lupte pentru a-şi apăra prietenii şi a-şi salva bunicul. Poate vă întrebaţi cum e posibil acest lucru, când băieţelul leşină de fiecare dată când încearcă să iasă din propria casă. Ei bine, asta e o poveste lungă, pe care toţi prietenii mei de pluş s-au îngrămădit să o asculte. Cred că vă va plăcea şi vouă tare mult.

Totul începe cu Hendrik blocat în căsuţa din stejar pentru că Bombus, nava improvizată de bunicul acestuia, nu funcţionează. În timp ce copilul se găseşte neajutorat din cauza agorafobiei, Severin, fratele bunicului, vine în vizită la muzeul de jucării unde cei doi locuiesc, aducând în dar un scehelet de lemn din 1870, o adiţie valoroasă colecţiei din muzeu. Acest eveniment, aparent banal, va declanşa o întreagă serie de probleme, căci Calavera, scheletul de lemn, ca de altfel toate jucăriile, este cât se poate de viu şi are în plan să fure o tabletă ce se află în posesia bunicului, tabletă care dezvăluie coordonatele Planetei de Aur.

Protagonistul nostru se va găsi în postura în care trebuie să-şi părăsească propria casă sub forma unei cârtiţe de pluş (aluzie la semnificaţia numelui său în olandeză), cu comfortul psihologic al unei armuri confecţionate dintr-o cutie de praline cu vişine drept singur scut împotriva spaimei de spaţii deschise. Însoţit de Berend, ursul de pluş verde pe care până acum îl tratase cu neglijenţă şi de prietena cea mai bună, Hildegard, băiatul va descoperi, sub forma Planetei de Pluş şi a aventurilor ce însoţesc răpirea bunicului de către Calavera, toate aventurile pe care le-a ratat din cauza condiţiei sale. Personajul evoluează de la copilul ce-şi învinuieşte ursuleţul pentru propriile greşeli la cel curajos, altruist, gata de sacrificiu de sine. 

Istoria diferitelor tipuri de jucării este foarte bine conturată, se menţionează simplu şi pe înţelesul copiilor situaţia politică a diverselor planete pe care acestea le populează. Jocurile de cuvinte sunt de-a dreptul delicioase, preferatul meu a fost Hamsterdam, capitala Planetei de Pluş. 

Singurul cusur pe care l-am găsit la ,,Hendrik de Mol şi Planeta de Aur" a fost personalitatea copilului, care de altfel e firească la vârsta lui, acea încăpăţânare enervantă de a face cum îl taie capul şi nu cum îi spun cei cu mai multă experienţă decât el. Pe de altă parte, în lipsa unor trăsături de acest gen, nu ar mai fi fost posibilă o atât de frumoasă evoluţie a personajului.